1. Concluzii
1.1 Temeiul juridic al directivei propuse de Comisie îl constituie articolul 114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) . Obiectivul propunerii este de a apropia actele cu putere de lege şi celelalte dispoziţii de reglementare aplicabile în cazul fabricării, prezentării şi vânzării produselor din tutun, pentru a se asigura funcţionarea adecvată a pieţei interne. Punctul 3.9.1 din expunerea de motive constată că alegerea acestui temei juridic a fost confirmată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru Directiva 2001/37/CE şi că, prin urmare, acelaşi temei juridic este adecvat şi pentru această propunere. Aşadar, atât directiva din 2001, cât şi prezenta propunere de revizuire urmăresc să asigure funcţionarea adecvată a pieţei interne, cu un înalt nivel de protecţie a sănătăţii publice în ceea ce priveşte riscurile pe care le prezintă tutunul.
1.2 Comitetul Economic şi Social European (CESE) consideră că obiectivul de îmbunătăţire a funcţionării pieţei interne justifică sprijinul puternic din partea sa: de asemenea, oferă statelor membre stimulente suplimentare pentru a urma paşii necesari şi dezirabili în direcţia protecţiei sănătăţii umane şi le permite să adopte măsuri mai stricte decât cele conţinute în propunere.
1.3 În concordanţă cu numeroasele sale avize anterioare privind sănătatea şi alte teme conexe, CESE este pe deplin de acord cu Comisia Europeană cu privire la faptul că sănătatea trebuie să prevaleze asupra tuturor considerentelor de natură economică. Prin urmare, CESE se pronunţă în mod ferm în favoarea promovării planurilor şi campaniilor publice de educare şi sensibilizare în privinţa gravelor consecinţe pe care le are fumatul asupra sănătăţii. Acestea ar trebui să se desfăşoare în paralel cu diferitele măsuri propuse aici, de reducere a stimulentelor care îi determină pe tineri să se apuce de fumat şi de ajutorare a celor care sunt deja dependenţi de nicotină să se lase de fumat. CESE recomandă să se completeze acest punct, subliniind foarte clar importanţa pe care o capătă la scară europeană strategiile educative şi de consiliere în şcolile primare şi gimnaziale, astfel încât toţi copiii şi tinerii să poată primi informaţii corecte, exhaustive şi periodice despre ce este de fapt tutunul şi despre efectele sale nocive, despre dependenţa şi alte probleme legate de sănătate cauzate de nicotină, precum şi despre efectele cancerigene şi alte efecte asupra sănătăţii ale expunerii directe şi la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) .
1.4 De asemenea, CESE recunoaşte că anumite locuri de muncă specifice ar putea fi periclitate în zonele agricole unde nu există forme alternative de ocupare a forţei de muncă, subvenţiile PAC pentru producţia de tutun nemaifiind disponibile. În acest domeniu ar trebui pus la dispoziţie de urgenţă un ajutor de tranziţie, alături de asistenţă ştiinţifică şi tehnică pentru dezvoltarea unor culturi alternative, la fel de profitabile, mai durabile, mai acceptabile din punct de vedere social şi mai puţin nocive şi, acolo unde este cu putinţă, a unor locuri de muncă mai de calitate. Acelaşi lucru este valabil în cazul oricăror altor locuri de muncă din lanţul de aprovizionare care sunt periclitate ca o consecinţă directă a acestei propuneri. În condiţiile în care serveşte cel mai bine interesul sănătăţii publice, sprijinul public pentru crearea unor locuri de muncă de mai bună calitate este pe deplin justificat şi ar trebui încurajat.
1.5 În orice caz, beneficiul principal trebuie totuşi luat în considerare – prevenirea deceselor şi a bolilor asociate tutunului în rândul managerilor, lucrătorilor şi al consumatorilor care fumează deja şi în rândul potenţialilor fumători de toate vârstele şi de toate condiţiile sociale care, pe viitor, dacă aceste măsuri vor fi adoptate, vor fi mai puţin expuşi unei presiuni comerciale directe pentru a se apuca de fumat. Potrivit evaluării de impact efectuate de Comisie, va exista un beneficiu net pentru economia UE de aproximativ 4 milioane EUR, se vor realiza economii în domeniul asistenţei medicale de 506 milioane EUR şi se vor salva 16,8 milioane de ani de viaţă . Adoptând măsurile adecvate, ar trebui să se genereze noi locuri de muncă prin realocarea fondurilor în interiorul UE şi prin mai buna utilizare a veniturilor fiscale la nivel naţional.
1.6 CESE constată că, în prezent, se strâng în Uniunea Europeană în jur de 100 de miliarde EUR din taxele pe tutun. Aplicarea unor taxe pentru produsele din tutun este modalitatea cea mai eficientă şi economică de a reduce consumul de tutun, în special în rândul tinerilor şi al categoriilor cu venituri reduse (adică al membrilor celor mai vulnerabili ai societăţii noastre) . Studiile au relevat faptul că preţul produselor din tutun este al treilea motiv ca frecvenţă invocat cu privire la renunţarea la fumat . Banii economisiţi din stoparea cheltuielilor pentru produsele din tutun pot fi utilizaţi pentru a cumpăra alte produse, pentru care se plătesc, de asemenea, taxe. Totodată, este de reţinut că taxele colectate în prezent finanţează asistenţa medicală a persoanelor care au început să fumeze în urmă cu 50 de ani; cei care se apucă azi de fumat vor necesita aceeaşi asistenţă peste 50 de ani. Experienţele actuale sugerează faptul că guvernele statelor membre sunt deplin conştiente de acest lucru şi au reuşit să majoreze în continuare taxele pe tutun, în pofida diminuării consumului şi a vânzării de tutun în întreaga Europă. Nu există niciun motiv pentru care propunerea ar trebui să aducă vreo modificare în acest sens.
1.7 Pentru a se preveni sporirea comerţului ilicit (de exemplu, contrabandă, falsificări, vânzare la negru şi fabricare ilegală), condus de reţele criminale, care reprezintă singura ameninţare majoră la adresa ocupării forţei de muncă şi în acelaşi timp a colectării impozitelor în UE, CESE solicită adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura că în toate statele membre sunt aplicate rapid şi eficient prevederile legale relevante. Ar trebui formulate şi alte propuneri, în înţelegere cu industria tutunului, în vederea adoptării unor măsuri suplimentare cu potenţial de limitare a falsificării şi contrabandei şi de facilitare a identificării, de exemplu, prin aplicarea pe pachet a unor semne de identificare greu de reprodus sau a unor etichete electronice. CESE recunoaşte că, utilizând tehnologia modernă, este relativ uşor să se falsifice aproape orice produs sau ambalaj, iar acordarea unui spaţiu suplimentar avertismentelor de sănătate este puţin probabil să aibă un impact semnificativ asupra unuia sau altuia dintre aceste fenomene.
1.8 În plus, faţă de amplele competenţe acordate Comisiei de a dezvolta ulterior unele aspecte esenţiale ale directivei prin intermediul actelor delegate, trebuie garantat faptul că deciziile sunt luate într-o manieră deschisă, respectând interesele statelor membre. CESE subliniază că acţiunile obligatorii trebuie să fie în conformitate cu prevederile articolului 290 din TFUE.
1.9 CESE sprijină cu tărie ideea de reducere a riscului şi, prin urmare, solicită Comisiei o definiţie clară şi un cadru juridic adecvat pentru „produsele cu risc redus”. Specificarea este valabilă în special în cazul produselor care conţin tutun, însă au conţinut redus de nicotină, sau care conţin nicotină, însă nu şi tutun şi care fac obiectul directivei. CESE recunoaşte că o parte din aceste propuneri ar putea reprezenta un pas înainte, făcând obiectul unor controale atente care urmează a fi dezvoltate în continuare, în vederea reducerii efectelor negative pe termen lung ale fumatului de tutun, ca o consecinţă a dependenţei de nicotină.
2. Introducere
2.1 CESE este pe deplin conştient de riscurile pe care le prezintă tutunul, sub toate formele, pentru sănătatea publică. Tutunul este cea mai importantă cauză de moarte prematură în UE, fiind responsabil de aproape 700 000 de decese în fiecare an. Prin urmare, propunerea se axează pe prevenirea începerii consumului de produse din tutun, în special în rândul tinerilor şi al celorlalte categorii vulnerabile. Propunerea evidenţiază că 70% dintre fumători încep înainte de a împlini 18 ani, iar 94%, înainte de a împlini 25 de ani, ceea ce sporeşte necesitatea adoptării unor măsuri destinate copiilor şi tinerilor .
2.2 În acest context, CESE consideră că revizuirea directivei este absolut necesară şi, prin urmare, trebuie să aibă loc imediat. Constată că, în anumite ţări, nivelul consumului de tutun rămâne în continuare ridicat, chiar şi în cele care au adoptat o legislaţie restrictivă împotriva tutunului. Este, de asemenea, evident că controalele existente au avut ca rezultat reduceri semnificative ale consumului în majoritatea statelor membre. În Spania s-a înregistrat o reducere de 2% într-o perioadă scurtă. Propunerea actuală speră să obţină reduceri similare ale consumului în întreaga Europă. De asemenea, CESE se pronunţă în mod ferm în favoarea promovării planurilor şi campaniilor publice de educare şi sensibilizare care evidenţiază consecinţele grave pe care le are fumatul asupra sănătăţii.
2.3 CESE constată că propunerea a stârnit îngrijorare legată de locuri de muncă, taxe şi economia per ansamblu în Uniunea Europeană. Industria tutunului a precizat că oferă până la 1,5 milioane de locuri de muncă în UE, din care în jur de 400 000 revin cultivării frunzelor de tutun. Datele de la Comisie şi din alte surse sugerează că acestea includ locurile de muncă implicate în lanţul de aprovizionare pentru produsele din tutun, cu caracter sezonier, temporar sau cu timp parţial. Numărul persoanelor angajate în mod direct şi exclusiv în cultivarea tutunului, de exemplu, este, conform estimărilor, mai mic de 100 000. Producţia furnizată de aceşti fermieri reprezintă în jur de o pătrime din tutunul utilizat pentru fabricare şi vânzare în UE, restul fiind importat, cu precădere din SUA. Alte locuri de muncă din ambalare, marketing, vânzări, servicii juridice, cercetare şi distribuţie nu ar trebui să fie afectate. Prin urmare, nu este clar de ce modificările propuse privind ambalarea produselor finite ar avea un impact major asupra nivelului actual de ocupare a forţei de muncă. Este şi mai puţin clar cum pot fi descrise măsurile propuse drept „neverificate şi cu puţine şanse de reuşită” şi, totodată, drept „potenţial catastrofale” pentru industria tutunului. CESE este de părere că, în ambele cazuri, adevărul este cu totul altul: măsurile respective vor avea efecte utile, de apreciat şi proporţionate asupra sănătăţii umane, efectul asupra creşterii de ansamblu şi asupra rentabilităţii sectorului fiind unul redus. Într-adevăr, orice pierdere în materie de vânzare suplimentară către tineri ar trebui să fie compensată cu prisosinţă prin reducerea vânzărilor ilicite, care sunt mult mai mari şi de pe urma cărora profită doar bandele de infractori care le practică.
2.4 Cu toate acestea, cultivarea tutunului creează locuri de muncă în special în zonele defavorizate, unde au fost dezvoltate puţine alternative până în prezent. Acum că nu mai sunt disponibile subvenţiile PAC pentru producţia de frunze de tutun, este urgent necesară acordarea de asistenţă tehnică şi financiară de tranziţie, pentru a se susţine trecerea la surse de venituri mai puţin dăunătoare, mai durabile şi pe termen mai lung. Observaţii asemănătoare se aplică şi în cazul altor locuri de muncă din cadrul lanţului de aprovizionare; dacă acestea sunt pierdute în interes public, este în mod evident indicată acordarea de sprijin public.
2.5 În fiecare an se strâng din taxele pe activităţile legate de produsele din tutun aproape 100 de miliarde EUR. CESE constată că, în timp ce acest lucru contribuie la compensarea cheltuielilor pentru sănătate în cazul celor care au început să fumeze în urmă cu 50 de ani sau mai mult, acelaşi nivel de taxare va fi necesar peste 50 de ani, pentru a se acorda asistenţă celor care încep azi să cumpere şi să consume produse din tutun. Prin urmare, majorarea taxelor va fi esenţială pentru a se contracara orice scădere a vânzărilor. Până în prezent, datele sugerează faptul că guvernele statelor membre sunt conştiente de acest lucru şi pot foarte bine să menţină sau chiar să majoreze în continuare cotele lor globale de taxare, în pofida diminuării vânzării în ultimii ani. În Regatul Unit, de exemplu, conform raportului privind fumatul şi sănătatea recent publicat, al grupului parlamentar compus din reprezentanţii tuturor partidelor (All Party Parliamentary Group Report on Smoking and Health – 2013) , în condiţiile în care preţurile au crescut constant între 1992 şi 2011, iar impozitele reprezintă 75% sau mai mult din preţul total de consum, vânzările de ţigări au scăzut cu 51%, în vreme ce venitul din impozite al guvernelor a crescut cu 44%. Fumatul în rândul adulţilor a scăzut de la 27% la 20% în acelaşi interval de timp.
2.6 Cu toate că majoritatea produselor din tutun fabricate în UE sunt livrate unor clienţi din UE, o anumită cantitate se exportă. Datele provenite din industria tutunului au arătat că totalul exporturilor de produse din tutun s-a situat la aproximativ 55 000 de tone în 2010, în mare parte către ţări din Africa şi Asia unde speranţa de viaţă este în prezent, din păcate, prea scăzută pentru ca orice consecinţe negative specifice asupra sănătăţii să fie sesizabile. În timp, pe măsură ce alte probleme vor fi rezolvate şi speranţa de viaţă va creşte, aşa cum se intenţionează, impactul dependenţei de nicotină şi al consumului de tutun, alături de cel al altor boli exportate, va deveni mai evident.
2.7 CESE constată în mod special că, în contrast cu cele de mai sus, în ţările mai dezvoltate ale UE, pe măsură ce speranţa de viaţă şi numărul anilor de muncă cresc în continuare, consecinţele fumatului de tutun vor deveni din ce în ce mai evidente la locul de muncă şi în societate per ansamblu şi, prin urmare, vor deveni o problemă şi o responsabilitate tot mai mare şi mai vizibilă atât pentru angajatori, cât şi pentru organizaţiile acestora şi ale angajaţilor. În condiţiile recesiunii actuale, decesele premature (care ar putea fi evitate) ale salariaţilor şi pierderea veniturilor sau pensiilor lor se vor adăuga la problemele familiilor care se zbat deja pentru a supravieţui din punct de vedere economic.
2.8 CESE observă că, deşi perioada de timp care se scurge până la apariţia diferitelor tipuri de cancer cauzate de fumat rămâne constantă, speranţa de viaţă în general a nefumătorilor continuă să se mărească. Scăderea speranţei de viaţă din cauza consumului de tutun este aşadar tot mai accentuată, de la 2-3 ani la începutul secolului XX, la 20-30 de ani pentru cei care încep să fumeze tutun azi sau în perioada acoperită de propunere.
3. Observaţii generale
3.1 Propunerea de directivă a Comisiei Europene privind produsele din tutun se concentrează pe o serie de măsuri care să asigure funcţionarea adecvată a pieţei interne (printre care şi acţiunile de reducere a comerţului ilicit) şi pe un înalt nivel de protecţie a sănătăţii publice în ceea ce priveşte riscurile cauzate de tutun. Aceste măsuri se referă la:
• etichetare şi ambalare;
• ingrediente;
• caracteristicile de securitate şi trasabilitatea;
• vânzări transfrontaliere la distanţă şi
• produse din tutun nefumigene şi extinderea gamei de produse reglementate.
3.2 În cazul etichetării, al ambalării şi al ingredientelor, propunerea impune avertismente de sănătate extinse în ceea ce priveşte riscurile serioase asupra sănătăţii induse de consumul de tutun.
3.3 De asemenea, propunerea permite producătorilor menţinerea aromelor esenţiale pentru mărcile lor actuale, însă limitează utilizarea noilor aditivi care nu au legătură cu tutunul, meniţi să sporească piaţa de desfacere, în special în rândul tinerilor. Va trebui ca toate pachetele de ţigări să includă avertismente de sănătate cu imagini şi text care să ocupe 75% din ambalaj, la care se adaugă noile explicaţii informative pe părţile laterale (50% pe fiecare parte), pe lângă eticheta fiscală obligatorie în unele ţări membre, mesajul privind interzicerea vânzării către minori şi spaţiul rezervat noilor măsuri pentru urmărirea şi trasabilitatea produselor din tutun. Aceasta presupune o reducere a spaţiului disponibil pentru informaţiile privind mărcile comerciale înregistrate în mod legal şi pentru alte imagini legate de marketing. Statele membre pot introduce ambalajul neutru dacă doresc, însă aceasta nu se numără printre cerinţele propunerii. Pe de altă parte, pachetele de ţigări vor avea dimensiuni minime de înălţime şi de lăţime, ceea ce înseamnă că unele modele de pachete, mai precis cele concepute pentru a atrage tinerii, vor dispărea. Norme similare au fost introduse în SUA în 2009 pentru ca copiii şi tinerii să fie vizaţi în mai mică măsură. CESE susţine toate aceste măsuri.
3.4 Acest lucru va necesita modificări în conceperea ambalajelor, însă este greu de văzut motivul pentru care aceste modificări ar avea un impact semnificativ asupra locurilor de muncă în sectorul ambalării în ţări precum Germania, Polonia, Franţa, Republica Cehă şi Austria. Se preconizează ca vânzările de bază la produsele finite din tutun, sub orice formă, să se menţină în general pe o piaţă cu adevărat captivă de cca 150 000 000 de consumatori dependenţi de nicotină existenţi în UE. Cu toate acestea, ar trebui să se scoată în evidenţă posibilele beneficii semnificative în domeniul sănătăţii publice – atât din punct de vedere economic, cât şi, în primul rând, în ceea ce priveşte reducerea suferinţei umane –, alături de faptul că foştii fumători vor cheltui bani în alte domenii, generând astfel oportunităţi pentru noi locuri de muncă. În UE se estimează o povară anuală generată de consumul de tutun de 517 miliarde EUR . La nivelul statelor membre, costurile totale sunt estimate la aproximativ 4,6% din PIB-ul UE . În prezent, UE pierde 25,3 miliarde EUR prin asistenţa medicală acordată pentru bolile asociate consumului de tutun şi 8,3 miliarde EUR prin reducerea productivităţii . Aceste pierderi sunt aproape echivalente cu veniturile industriei tutunului în cadrul lanţului de aprovizionare (excluzând taxele), care se ridică la 35 de miliarde EUR.
3.5 CESE constată că costurile imputabile direct bolilor rezultate în urma consumului de produse care conţin nicotină şi tutun reprezintă cea mai bună estimare actuală a costurilor reale ale statelor membre. Ele sunt cu mult mai mici decât „valoarea unei vieţi umane” stabilită în mod teoretic (1 milion EUR pentru fiecare viaţă pierdută sau diminuată), la care a recurs Comisia în evaluările de impact precedente, pentru a se justifica măsurile legislative şi pentru a se echilibra costurile anticipate pentru întreprinderi, printre altele. Dacă s-ar recurge în acest caz la aceste cifre mai mari, cei 700 de miliarde EUR suplimentari rezultaţi ar spori motivaţia pentru adoptarea propunerii, eclipsând orice alte considerente.
3.6 De asemenea, ar trebui să se ia notă de faptul că fumatul şi obiceiurile legate de fumat nu aduc niciun fel de beneficii sociale sau economice reale pentru cei care recurg la ele, atenuând doar consecinţele dependenţei lor de nicotină. Renunţarea la fumat este într-adevăr un proces dificil şi lent din cauza acestei dependenţe. Din păcate, nici chiar conştiinţa faptului că aproape jumătate din totalul consumatorilor („clienţi”, „cetăţeni” şi „persoane vulnerabile”) vor deceda eventual mai devreme ca urmare a acestui obicei nu este în sine suficientă pentru a învinge dependenţa; prin urmare, trebuie reduse toate stimulentele care îndeamnă la a se apuca de fumat.
3.7 Măsurile prezentate aici nu urmăresc – de fapt, este şi prea puţin probabil – să aibă un impact asupra comportamentului fumătorilor adulţi actuali, dar ar trebui – conform experienţelor acumulate în întreaga lume – să reducă mai mult stimulentele care îi determină pe tineri să se apuce de fumat. În primul rând, reducerea numărului de fumători va scădea în mod semnificativ costurile pentru asistenţă medicală şi, în timp, va salva multe vieţi şi va diminua suferinţa umană.
3.8 CESE constată că această propunere nu merge atât de departe încât să introducă măsuri pentru un ambalaj în totalitate standardizat, cu culori şi caractere standard, ca şi în Australia. Mărcile individuale vor rămâne, deosebindu-se prin numele producătorului şi aromele specifice de tutun. Cerinţele privind calitatea produsului vor fi în continuare aplicabile, deoarece consumatorul va fi în continuare informat cu privire la producătorul produsului cumpărat.
3.9 Există puţine dovezi convingătoare că aceste modificări privind regulile de ambalare vor duce la sporirea activităţilor de contrafacere şi contrabandă cu tutun. Din contră, consumul de tutun ilicit este strâns legat de preţ şi disponibilitate . Potrivit ultimelor date furnizate de sectorul tutunului, din cauza acestui comerţ ilicit, în Uniunea Europeană, în fiecare an se strâng cu 10 miliarde EUR mai puţin din taxele pe activităţile legate de tutun. În prezent, vânzarea de tutun de contrabandă în UE reprezintă 10% din total . Aprovizionarea se face cu promptitudine din afara UE, în primul rând din Rusia şi China. Cererea este mare în ţările care suferă de pe urma constrângerilor economice şi/sau a nivelului ridicat al impozitării produselor din tutun. Vânzările ilicite pun în primejdie locurile de muncă din UE şi duc la reducerea impozitelor percepute de guverne şi a profitului obţinut prin vânzări legale. Prin urmare, ar trebui întreprinse toate eforturile posibile pentru limitarea contrabandei cu tutun, de exemplu, îmbunătăţind securitatea, implementând măsuri de supraveghere şi prevenire şi supunând produsele din tutun unor controale de calitate mai stricte. Ar trebui luată în considerare utilizarea unor semne de identificare în relief sau a etichetelor electronice, precum şi a altor măsuri, asupra cărora s-a ajuns deja la un acord cu industria tutunului .
3.10 Indiferent de costurile punerii în aplicare a acestei propuneri, trebuie să se aibă în vedere că posibilele beneficii globale ale unei sănătăţi publice ameliorate datorită reducerii consumului de tutun sunt mult mai ridicate. Studiile au arătat că guvernele şi angajatorii care au luat măsuri pentru interzicerea fumatului la locul de muncă au constatat efecte pozitive imediate (productivitate crescută, absenteism mai scăzut, reducerea cheltuielilor pentru întreţinerea şi mentenanţa clădirilor şi costuri reduse pentru asistenţa şi asigurarea medicală) .
3.11 În propunere sunt incluse şaisprezece acte delegate care atribuie Comisiei Europene prerogative de reglementare şi decizie privind anumite elemente ale directivei, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene .
4. Observaţii specifice
4.1 Directiva ar trebui să se axeze în continuare pe îndeplinirea obiectivelor propuse atât în materie de piaţă internă, cât şi în domeniul sănătăţii publice, prin punerea în aplicare a unor măsuri atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. În acest sens, trebuie reamintit că tocmai Comisia Europeană preconizează că viitoarele efecte asupra sănătăţii ale măsurilor sale vor consta într-o reducere cu 2% a celor care fumează în prezent sau este probabil că vor fuma. Directiva are în primul rând obiectivul de a limita creşterea nivelurilor actuale de consum, nu de a le reduce. Chiar dacă acest procentaj poate părea scăzut, există efecte pozitive evidente într-o serie de domenii distincte.
4.2 Persoanele de vârstă activă care se lasă de fumat (precum şi potenţialii fumători care evită să se apuce de fumat) trăiesc mai mult şi, în consecinţă, au o viaţă profesională mai lungă. În prezent se estimează că fumătorii decedează cu 14 ani mai devreme decât persoanele care nu au fumat niciodată, ca urmare a unei boli legate de fumat sau a unor complicaţii care pot rezulta de aici. Pe măsură ce creşte speranţa de viaţă, în special în cazul nefumătorilor, se va mări şi această diferenţă. O reducere cu 2% a consumului de tutun este echivalentă cu 2,4 milioane de persoane care se lasă de fumat şi 16,8 milioane de ani de viaţă câştigaţi. Aceasta ar reprezenta pentru societate un câştig de 10,3 miliarde EUR anual şi ar reduce cu 506 milioane EUR pe an cheltuielile pentru asistenţa medicală. Beneficiile financiare rezultate din creşterea productivităţii datorită diminuării absenteismului, a pensionărilor premature şi a altor fenomene similare ar fi în total de 165 de milioane EUR pe an .
4.3 Includerea avertismentelor de sănătate pe 75% din pachet pe ambele feţe, plus noile texte informative pe lateral într-o proporţie de 50% (articolul 9) fac parte dintr-un pachet de măsuri care contribuie la reducerea numărului total de fumători. Ambalajele produselor din tutun trebuie concepute în aşa fel încât informaţiile pe care le oferă cu privire la conţinutul produsului să nu inducă în eroare. Prin urmare, trebuie să conţină specificarea clară a riscurilor pe care le implică pentru sănătate, printre altele decesul prematur. Avertismentele ar trebui expuse la punctele de vânzare. Publicitatea pentru aceste produse la punctele de vânzare ar trebui, desigur, interzisă.
4.4 Restricţiile privind ingredientele în vederea eliminării aromelor caracteristice introduse în mod intenţionat (articolul 6) şi privind prezentarea vizuală a pachetelor sunt deosebit de importante. Unul din criteriile obiective, cum ar fi reducerea atractivităţii produselor din tutun, este deosebit de relevant în cazul anumitor categorii de vârstă sau a unui anumit sex, în special în rândul tinerelor femei şi al fetelor care, în prezent, reprezintă o piaţă cu una din cele mai rapide creşteri în UE şi sunt, astfel, supuse presiunii publicitare celei mai puternice, pentru a se apuca de fumat.
4.5 CESE este pe deplin de acord cu propunerea Comisiei de a interzice noi produse cu gust de gumă de mestecat, piña colada, mojito, etc., aşa-numitele „candy-flavoured cigarettes” (ţigarete cu gust de dulciuri), care sunt destinate în special tinerilor consumatori, în majoritate de gen feminin. Pachetele „slim” sunt, de asemenea, destinate tinerelor femei, în încercarea de a corela forma corpului, greutatea şi eleganţa cu un obicei care poate cauza decesul timpuriu a jumătate dintre ele. Având în vedere că pericolele inevitabile şi pe termen lung pe care le prezintă consumul de tutun din cauza dependenţei de nicotină sunt, în prezent, înţelese şi acceptate de toate părţile vizate, CESE consideră că este de neconceput felul în care a fost posibilă dezvoltarea şi chiar punerea în aplicare de către producători responsabili a acestor strategii de marketing.
4.6 CESE solicită Comisiei o definiţie clară şi un cadru juridic adecvat pentru „produsele cu risc redus”, care, pe baza unor dovezi ştiinţifice de netăgăduit, să demonstreze o reducere a riscului faţă de ţigaretele convenţionale. Conceptul de risc scăzut poate fi aplicat produselor care pot înlocui ţigaretele convenţionale, implicând un risc mult mai mic pentru sănătate, însă nu şi produselor destinate celor care se lasă de fumat. Produsele care conţin tutun cu conţinut redus de nicotină sau, şi mai bine, care conţin nicotină, însă nu şi tutun („ţigările electronice”), şi care fac obiectul directivei trebuie să dispună de o definiţie şi o reglementare clară, care să permită informarea consumatorului privind riscurile sau beneficiile lor pe termen lung, în comparaţie cu produsele convenţionale din tutun.
4.7 Propunerea include şi măsuri menite să reducă comerţul ilicit cu tutun. Astfel, de exemplu, la articolul 14 din propunere, Comisia Europeană stabileşte un sistem de urmărire şi trasare, precum şi diverse caracteristici de securitate suplimentare, astfel încât în Uniunea Europeană să se vândă doar produse care îndeplinesc dispoziţiile directivei. Aceste măsuri vor impune o sarcină economică şi administrativă pe care IMM-urile (spre deosebire de cele 4-5 mari întreprinderi multinaţionale care domină comerţul mondial în domeniul produselor pe bază de tutun şi nicotină) ar putea avea dificultăţi în a o asuma şi vor implica, pentru statele membre, o sarcină administrativă mai mare în ce priveşte realizarea controlului. Se speră că acest sistem va reduce contrabanda şi comerţul ilicit. În acest sens, CESE consideră că dispoziţiile articolului 14 din propunere ar trebui să fie identice cu clauzele privind monitorizarea şi trasabilitatea incluse în protocolul privind comerţul ilicit, încheiat la sfârşitul anului trecut de Conferinţa părţilor a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii .
4.8 În cazul trabucurilor, al ţigaretelor şi al tutunului de pipă, propunerea îşi rezervă dreptul de a elimina în mod automat anumite exonerări incluse în textul său, în cazul în care există „o modificare substanţială a circumstanţelor”, modificare ce constă într-o creştere a volumului vânzărilor cu cel puţin 10% în cel puţin zece dintre statele membre sau o sporire cu 5% a numărului de fumători cu vârste sub 25 de ani. În 10 din cele 27 de state membre piaţa acestor produse este totuşi extrem de mică, iar o variaţie de 10% ar putea să se producă cu uşurinţă fără a cauza efecte semnificative asupra ocupării forţei de muncă sau a veniturilor din taxe.
4.9 CESE constată că delegarea prerogativelor prin acte delegate este prevăzută la articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ceea ce este în acord cu o serie de cerinţe. S-ar putea utiliza un act delegat doar în cazul elementelor neesenţiale ale unui act legislativ.
Contraviz redactat de Eugen Lucan si asumat in plenara CESE de:
Ingrid Kössler; Richard Adams; Grace Attard; Krzysztof Balon; Peter Coldrick; Nick Crook; Brian Curtis; Andris Gobiņš; Stuart Etherington; Seppo Kallio; Mette Kindberg; Brenda King; Armands Krauze; Eugen Lucan; George Traill Lyon; Judy McKnight; Peter Morgan; Staffan Nilsson; Inger Persson; Jonathan Peel; Pirkko Raunemaa; Ariane Rodert; Bernd Schlüter; David Sears; Madi Sharma; Anne-Marie Sigmund; Erik Svensson; Pavel Trantina; Gerd Wolf.