Prezentam o serie de argumente care sustin cu motivatii clare necesitatea mentinerii neutralitatii Romaniei si pastrarea nealtaerata a PACII pentru Romania si pentru romani, precum si dezvaluiri privind modul ilegal in care asa zisul „Acord intre Romania si Ucraina” a fost semnat.
Din argumentele prezentate mai jos se poate constata astfel că validitatea Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina este grav afectată, precum și faptul că au fost viciate normele privind mandatarea președintelui Iohannis să încheie un asemenea tratat. Procedura încheierii tratatelor internationale a fost grav încălcata!
Incalcarea ARTICOLULUI 2 din Constitutia Romaniei care prevede :
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
Prin actiunile lor , cei doi subiecti au ,,captat si folosit “ in mod personal atributiile ce nu le apartin , atributii ce apartin in realitate Parlamentului Romaniei , asadar fara dreptul de a exercitata autoritatea suprema politica a Parlamenului si in numele poporului roman , impingand natiunea romana intr-un conflict care nu ii apartine .
Incalcarea ARTICOLULUI 11 din Constitutia Romaniei , care prevede :
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
Astfel , Acordul semnat de Presedintele Romaniei cuprinde dispozitii contrare ordinii Constitutionale , principiului separatiei puterilor in stat , duce la incalcarea suveranitatii, independenţei, unitatii şi integritatii teritoriale a României si nu poate fi ratificat de Parlament sub nici o forma , astfel ca acest acord ramane angajat exclusiv de catre Presedintele Romaniei -suportand individual consecintele de tradare nationala .
Incalcarea ARTICOLULUI 20 din Constitutia Romananiei , care prevede :
„Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.”
Astfel Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede in preambului ei ,,dreptul la pace “ . Apoi , art 3 prevede : ,,orice fiinta umana are dreptul la viata , libertate si la securitatea persoanei sale“
Art 21 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prevede :
pct 3 : ,, Voiinta poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat “
Acest din urma principiu se regaseste si in Constitutia Romaniei , astfel ca violarea sa este cu atat mai grava cu cat Presedintele Romaniei , pe cont propri a inteles sa ,,inlature “ voiinta poporului , angajand Statul Roman intr-un conflict militar strain , declarand razboi nui stat strain prin delasirea propriilor prerogative oferite de Constitutie .
Incalcarea ARTICOLULUI 61 din Constitutia Romaniei , care prevede :
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
In acest context , atat Presedintele Romaniei prin incheierea acordului de cooperare cu Ucraina , cat si membrii CSAT prin actiunea acestora de a ,,dona “ sistemul militar Patriot au incalcat ordinea Constitutionala si principiul separatiei puterilor din stat , cele doua institutii avand obligatia ca in prealabil sa solicite acordul Parlamentului Romaniei pentru a angaja Statul Roman in pericolul ,,intrarii in razboi “ cu Rusia , in declararea starii de razboi Rusiei .
In realitate , actele si faptele celor 2 institutii , sunt veritabile ,,puneri in pericol ale integritatii , teritorialitatii si a independentei Statului Roman si reprezinta veritabile declaratii de razboi adresate Rusiei , in conditiile in care Romania se afla geografic in imediata vecinatate a conflictului militar din Ucraina.
ARTICOLUL 65 din Constitutia Romaniei care prevede ca doar Camerele reunite ale Parlamentului Romaniei pot declara ,, starea de război “ ( lit d) .
Ori prin semnarea Acordului cu Ucraina , Presedintele Romaniei se face vinovat de declararea starii de razboi – chiar daca nu o face in mod expres , dar o face prin prisma dreptului international care reglementeaza ca unul din modurile de declarare a starii de razboi il reprezinta : furnizarea de armament unei parti care se afla in stare de razboi .
ARTICOLUL 73 din Constitutia Romaniei prevede :
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
- f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
Asadar , cele 2 institutii parate s-au substituit atributiilor Parlamentului Romaniei , hotarand cu de la ,, sine putere “ amenintarea Rusiei in dauna poporului roman , a respectarii ordinii Constitutionale si declararea starii de razboi unui stat tert .
Incalcarea ARTICOLULUI 82 din Constitutia Romaniei , incalcarea juramantului ce sta la baza investiturii :
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Incalcarea ARTICOLULUI 80 din Constitutia Romaniei :
(1) Preşedintele României reprezintă Statul Român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
Prin incheierea la data de 11 iulie 2024 , de catre Presedintele Romaniei a acordului de cooperare in domeniul securitatii cu Ucraina , in numele Romaniei , acesta si-a incalcat rolul de garant al independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării , punand in pericol prin actiunile sale atat independenta cat si integritatea tarii , implicandu-ne in conflictul dintre Rusia si Ucraina .
Incalcarea de catre Presedintele Romaniei a Legii 590/2003 privind ,,Procedura incheierii Tratatelor “
– Art. 1 lit b) “prin încheierea tratatelor se înțelege succesiunea de etape care trebuie urmate, ansamblul de activități care trebuie desfășurate, precum și ansamblul de proceduri și reguli care trebuie respectate astfel încât tratatul să între în vigoare pentru România”
– Art. 1 lit. f): ” prin ratificare se înțelege modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către parlament sau, în condițiile legii, prin ordonanță de urgență a Guvernului”
– Art. 18 alin. (1) ”Exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat se face, după caz, prin ratificare, …”;
– art. 19 alin. (1) lit. a): ”se supun Parlamentului spre ratificare prin lege următoarele categorii de tratate:
- a) tratatele la nivel de stat, oricare ar fi domeniul de reglementare al acestora”;
19 alin. (2) ”Tratatele prevăzute la alin. (1) nu se ratifică prin ordonanțe ale Guvernului.”
– Art. 27 alin (2) ”tratatele la nivel de stat, precum și tratatele la nivel guvernamental care, conform art. 19 alin. (1), trebuie supuse ratificării nu pot intra în vigoare prin procedura semnării și nu se pot aplica cu titlu provizoriu de la data semnării.”
– Art. 25 alin. (2) ”tratatele bilaterale la nivel de stat intră în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare”
– Art. 42: ”Tratatele încheiate cu încălcarea normelor dreptului internațional privind validitatea tratatelor și a normelor privind capacitatea și/sau procedura încheierii tratatelor pot fi declarate nule, procedura de aprobare a declarării nulității fiind similară celei urmate pentru intrarea în vigoare a categoriei respective de tratate.”
Din analiza coroborată a normelor din Legea nr. 590/2003 se poate constata că președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia semnării Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina și-a depășit atribuțiile și competențele în privința încheierii unui tratat bilateral la nivel de stat, deoarece avea în competență doar semnarea unui astfel de tratat, fără posibilitatea de a decide data intrarii în vigoare ca fiind la data semnării aestui acord . Abia dupa ratificarea acesti Acord de către Parlamentul României, prin lege ar fi putut intra in vigoare acest Acord .
Față de dispozițiile Legii nr. 590/2003, exprimarea consimțământului de a deveni parte la Acord nu s-a realizat, dar cu toate acestea, în cuprinsul său se menționează că acesta intră în vigoare la data semnării.
Se poate constata astfel că validitatea Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina este afectată, precum și faptul că normele privind capacitatea președintelui Iohannis să încheie un asemenea tratat, precum și procedura încheierii tratatelor au fost grav încălcate.